The mind is a wonderful servant, but a terrible master. Everything is created twice, first in the mind and then in reality <<Robin Sharma>>
Amigdala este o structură având forma unei migdale, care este localizată în creier, în zona lobilor temporali, lângă hipocamp (responsabil pentru formarea, organizarea și stocarea de noi amintiri, și conectarea acestora cu anumite emoții).
Care este rolul amigdalei?
Principala funcție a amigdalei este aceea de a alerta creierul atunci când apare o amenințare externă, pe baza informației decodificate în prealabil de către talamus ("stație de releu" pentru recepționarea stimulilor proveniți de la organele de simț).
Cum funcționează amigdala?
Atunci când simte un pericol, amigdala generează o reacție de tipul de tipul fight-or-flight care duce la eliberarea în sânge a hormonilor de stres (adrenalină și cortizol) ce activează sistemul nervos simpatic. Cele mai cunoscute reacții sunt creșterea pulsului, intensificarea bătăilor inimii, dilatarea pupilelor, accelerarea respirației, tremuratul mușchilor... pe scurt, organismul se pregătește să facă față pericolului.
Fun facts:
★ Amigdala reacționează identic indiferent de situație, corpul nostru nu distinge prea bine între evenimentele care ne amenință viața și situațiile stresante din viața de zi cu zi.
★ Stresul are și efecte pozitive. Răspunsul organismului la stres poate fi extrem de util în fața unui pericol fizic. Manifestat pe termen scurt, stresul ne ajută să facem față provocărilor, să reușim în ceea ce ne propunem, crește imunitatea și stimulează capacitatea intelectuală.
Şi totuși...
Furia sau anxietatea declanșate de surse de stres mai puțin importante, precum defecțiunile unui computer sau blocajele în trafic nu se manifestă fizic cu rapiditate și tind să se acumuleze în timp. La asta se adaugă anticiparea posibilelor probleme, tendința de a face presupuneri atunci când, de exemplu, auzim un zvon despre o schimbare care ne sperie sau pe care nu o dorim... pericole care, deși imaginare, declanșează în corp același tip de reacții.
Simptomele stresului sunt nenumarate și afectează, mai evident sau mai puțin perceptibil, pe trei planuri: cognitiv, emoțional și fizic, provocând diverse efecte: probleme cu somnul, anxietate, o stare permanentă de îngrijorare, dificultăți de concentrare, reacții somatice (durere de cap/ de burtă, diaree/ constipație). Dacă nu este gestionat corect, stresul acut se poate transforma în stres cronic, care este un real pericol pentru sănătate.
Ce putem face?
Este imposibil să evitam toate sursele de stres, ce putem însă face este să învățăm să le percepem și să le gestionam în mod diferit. Există o mulțime de metode și tehnici care pot ajuta în direcția asta, unele cu efect imediat, altele pe termen mediu sau lung, oferind fiecăruia dintre noi posibilitatea să aleagă ce i se potrivește cel mai bine.
Vestea mai puțin bună este că, indiferent de alegere, o schimbare profundă, care chiar contează nu se poate face fără conștientizare și efort. Fără să încercăm să ne desprindem din acea cutumă mentală care ne face să fim prea critici cu noi înșine, uitând (sau poate neștiind) să ne oferim compasiune și iubire. Fără să ne asumăm responsabilitatea asupra propriei noastre vieți, renunțând la postura de victimă. Last, but not the least... fără să avem răbdare și să lăsăm timpul să ne fie aliat, nu dușman.
surse:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu