dragă mama

  

Dragă mama,

Îți scriu acum această scrisoare cu inima strânsă, știind că este una din puținele încercări pe care le-am făcut vreodată, sperând că vor ajunge până la tine gândurile mele. De fapt, emoțiile mele... așa cum nu am putut să ți le împărtășesc până acum, așa cum nu am știut să le descifrez și să le trăiesc până acum. Deși în străfundul sufletului meu au fost, cred, mereu semne care să mă ajute să-nțeleg...

Poate că am simțit, dar cu siguranță nu în mod conștient, imboldul de a-ți dovedi că pot face mai mult, că pot fi o femeie și o mamă mai bună decât ai fost tu. De parcă s-ar putea măsura sau cântări asta după vreun tipar anume... Dar am știut (sau, mai bine zis, am intuit) mereu cât de greu ți-a fost și cât de mult te-ai luptat să fii prezentă în viața mea, să mă îndrumi, să ai grijă de mine. 

Eu, în schimb, nu am trăit nici măcar o fracțiune din zbuciumul tău, nici chiar atunci când am pierdut sarcina... poate de aceea nu ți-am povestit nimic atunci când s-a întâmplat. Spre deosebire de tine, am avut mai mereu posibilitatea să fac  alegeri, ori, cel puțin in teorie a fost un context mult mai favorabil, care mi-ar fi permis, poate, să fac chestia asta. Din păcate, am ales să merg într-o direcție previzibilă, fără să încerc să găsesc alternative care să mă împlinească  în plan profesional, sau măcar personal. Nu-i de mirare ceea ce s-a întâmplat cu sănătatea mea, pe care am neglijat-o deși eram convinsă că, dimpotrivă, am suficient de multă grijă (și) de mine. Așa cum mi se părea ca tu nu ai reușit să faci... cred, chiar, ca te-am învinovățit in sinea mea pentru asta, fără să înțeleg că e mai mult de atât. Şi că, uneori, valul e atât de puternic încât este foarte greu să nu uităm de noi.

Nu pot spune cât de recunoscătoare îți sunt pentru tot ceea ce mi-ai oferit. Ştiu, am simțit mereu, cât de mult mă iubeai, în ciuda faptului că uneori nu puteai fi prezentă fizic alături de mine. Legătura dintre noi a fost întotdeauna dincolo de cuvinte. Şi, într-un fel dincolo de timp, de timpul petrecut in corpul fizic. Așa cum te-am visat, cum te-am simțit înainte de prima operație încurajându-mă să nu-mi fie teamă, spunandu-mi să nu-mi fac griji, că totul va fi bine. Ai avut dreptate, acum este bine... un bine pe care nu l-am crezut posibil, deși mi l-am dorit cu tot sufletul. Şi pe care, într-un fel, ți-l datorez și ție!

Îți multumesc din inima că mi-ai îngăduit să mă nasc, să fiu... nici nu-mi pot imagina un dar mai de preț ca acesta. Te iubesc, dincolo de cuvinte, timp sau spațiu!